Dimensiuni ale tăcerii
Gândurile tale se aud când taci. Mă duci din aproape-n aproape, îți pătrund clipirea. Te văd în privirea ce sfredelește și întretaie simțurile cu pasiunea. Ah, tu înțelepciune, cum te-ai pierdut în fața celei ce răpune! Așa vrei tu să mă duci prin cele trei dimensiuni către o altă dimensiune? Dimensiunea tăcerii dată de a fi. A fi tu propriul tău gând. Prea multe gânduri ce devin absurde glasuri se tot aud în jur. Ai auzit cum mugurii in floare pe tăcute se desfac în culoare, cum apa își murmură picăturile-i ce se scurg, cum pomul își cheamă frunzele să-i ia seva, cum tăcuți ochii își zâmbesc, cum atingerea are graiul ei nedeslușit. Dimensiuni ale tăcerii, lumina prinsă-n întuneric...ce-ți vorbește dacă știi să o asculți.